Un om cât o lume

ecaterina hanganu

În urmă cu o săptămână a murit dr. Ecaterina Hanganu, fosta şefă a Clinicii de Hematologie din Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Am cunoscut-o încă de pe la începuturile mele în presă. Dr. Hanganu, pe lângă faptul că era un medic extraordinar, era mai ales un OM. Poate nimănui dintre cei pe care i-am cunoscut prin spitale în ultimii ani nu i se potriveşte mai  mult această descriere. Doctoriţa Hanganu era, mai presus  de  toate, un suflet. Pacienţii ei erau ca şi copiii  ei, iar noi, omuleţii din presă, găseam mereu deschisă uşa cabinetului său, fie că veneam pentru articole, fie că aveam noi probleme personale. Nu cred că am văzut-o vreodată supărată, chiar şi când te certa o făcea cu o blândeţe rar întâlnită în zilele astea, când medicii sunt din ce în ce mai crispaţi şi iritaţi. Şi cine  poate să-i condamne pentru  asta?! Pun mai jos doar două dintre  materialele la care m-a ajutat dr. Hanganu. E omagiul meu pentru omul care a fost Ecaterina Hanganu. Doamna  doctor, să aveţi parte de lumină şi zâmbete şi acolo, în cealaltă lume!

Ieşeni  care pot muri  dacă îşi muşcă limba

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/ieseni-care-pot-muri-daca-isi-musca-limba~ni52pa

In Iasi exista 27 de barbati care pot muri de la o simpla lovitura sau de la o mica taietura. Din acest motiv ei isi traiesc viata ferindu-se de orice efort, lovitura sau accident. Aceasta este soarta celor bolnavi de hemofilie, o boala genetica specifica doar celor de sex masculin. Aproape 50 de pacienti cu aceasta afectiune exista acum in evidentele Clinicii de Hematologie a Spitalului „Sf. Spiridon”, din care 27, din judetul Iasi, iar ceilalti din judetele Moldovei.

Nicu Petrila are 54 de ani si a fost diagnosticat cu hemofilie inca de la virsta de sapte luni. Pe atunci nu se stia foarte multe despre aceasta boala cu transmitere cromozomiala si mult timp a supravietuit doar prin preventie. Parintii l-au ferit de tot ce ar fi putut reprezenta un pericol pentru viata lui. „Hemofilia se caracterizeaza prin scaderea sau lipsa unui factor de coagulare, factorul VIII sau globulina antihemofilitica. Bolnavii de hemofilie sint numai barbati si baieti, femeile fiind doar purtatoare ale caracterului genetic”, a declarat conf.dr. Ecaterina Hanganu, sefa Clinicii de Hematologie din Spitalul „Sf. Spiridon”.

Practic, de-a lungul vietii, hemofilicii trebuie sa se fereasca de orice singerare, existind riscul ca aceasta sa nu se mai opreasca daca apare. In ciuda problemei de sanatate pe care o are, Nicu Petrila a stiut sa-si organizeze viata in asa fel incit sa stea prin spitale cit mai putin timp posibil.

„A fost un efort extraordinar si am avut noroc de sustinerea familiei si a celor apropiati. In ciuda zilelor si saptaminilor petrecute in perfuzii pe patul de spital niciodata nu m-am dat batut. Daca stii cum, poti sa traiesti si o suta de ani cu boala asta”, spune barbatul.

In 1957, pe vremea cind era doar un copil, s-a imbolnavit de poliomielita. Chiar daca s-a vindecat la un moment dat, boala a lasat sechele, o atrofie la membrele inferioare. Un an si jumatate copilul nu a putut merge deloc. La virsta de trei ani, copilul a invatat sa mearga din nou. „A fost foarte greu. Am luat totul de la inceput. Din cauza ca nu ma puteam baza foarte mult pe propriile picioare, ma loveam des, lucru de care eu oricum trebuia sa ma feresc din cauza hemofiliei”, mai spune barbatul.

Viata n-a fost usoara pentru Nicu. In ciuda bolii, a reusit sa termine o scoala sanitara si a lucrat 28 de ani intr-o sectie de imagistica. Si-a construit o viata de familie, a ramas de doua ori vaduv, iar acum e la a treia casatorie. Faptul ca nu are copii il intristeaza, dar il si bucura in acelasi timp. Si-ar fi dorit sa aiba, insa pe de alta parte exista posibilitatea de a transmite si unui eventual fiu boala sa. Totusi, fiica sotiei sale a devenit si propria fiica. Studenta in anul II la Teatru in Cluj-Napoca, Andreea este mindria tatalui sau adoptiv, mai ales ca a decis sa-i poarte numele.

Apar hemoragii de la traumatisme minore

Hemofilia se manifesta in functie de gradul in care factorul de coagulare lipseste. Medicii spun ca formele cele mai grave se manifesta in copilarie, unele facind ca baiatul sa nu ajunga la virsta adulta. Moartea se poate produce prin hemoragii severe, la eruptia dintilor sau la lovituri superficiale. Formele medii se manifesta cu hemoragii la lovituri, mai ales la articulatii. Aceasta duce, in timp, la o afectare caracteristica, artropatia hemofilica, cu articulatii dureroase, blocate.

„In cursul vietii apar mereu hemoragii la traumatismele care, in conditiile unui om normal nu produc urmari – cazaturi, lovituri minime, eforturi musculare, sau in unele situatii de boala, ulcer duodenal, litiaza renala. In cazuri grave, se poate produce decesul prin hemoragie”, a declarat dr. Cristina Burcoveanu, medic in cadrul Clinicii de Hematologie.

Tratamentul este unul singur si anume inlocuirea factorului lipsa. „Factorul VIII poate fi adus din exterior printr-o procedura de tip perfuzie. Surse de factor VIII sint mai multe. Astfel, se poate folosi plasma proaspata de la un donator sanatos, insa acest lucru doar in primele 24 de ore pentru ca apoi se invecheste. Se poate folosi apoi plasma de la animale, insa aceasta produce efecte secundare si nu o utilizam decit in hemoragii majore. Cel mai eficient este insa factorul VIII obtinut prin inginerie genetica, prin acest lucru inlaturindu-se pericolul infectiilor”, a mai spus conf.dr. Hanganu.

Trei injectii pe saptamina

Chiar daca tratamentul hemofiliei face parte dintr-un program national de sanatate, pacientii se pling de faptul ca se poate muri cu zile. „Cu o astfel de boala esti dependent de spital. La noi inca se moare din cauza accesului greu la un centru medical. In mod normal, eu trebuie sa fac cite trei injectii pe saptamina. De trei ani tot bat drumurile la Iasi din cauza asta. Acum mai primesc de la cineva din Italia flacoanele de care am nevoie”, a spus Nicu.

Din fericire, de-a lungul vietii, barbatul a stiut sa se fereasca de orice tip de accident care ar fi putut sa-i puna viata in pericol. Cu toate acestea, s-a straduit sa traiasca o viata normala, fara sa-si impuna un regim de viata auster. In tinerete a colindat si el discotecile cu prietenii, s-a imprietenit cu fete si a facut aproape tot ce face un tinar. Are si regrete totusi. Ar fi vrut sa faca mai mult, sa mearga la facultate, insa nu s-a putut. „Sint multumit, oricum, cu ce am realizat pina acum, insa stiu ca as fi putut mai mult”, a adaugat el.

De la un pix strins intre degete se face hematom

Fiind o boala genetica, hemofilia este practic o boala de familie, printre cele mai celebre astfel de familii numarindu-se si cea a tarilor Rusiei, Romanov.

Astazi, in evidentele Clinicii de Hematologie din Iasi se numara patru membri ai aceleiasi familii din Hirlau, alti trei barbati din aceeasi familie din Deleni, tot atitia dintr-o familie din Gorban si doi membri ai unei familii din Iasi. In ciuda pericolelor la care sint de multe ori supusi hemofilicii, medicii spun ca, daca se face o profilaxie buna, scade nivelul spitalizarii pentru accidente minore.

„Daca un student cu hemofilie tine in mina un pix si scrie mai energic, se poate trezi cu un hematom. Am avut la un moment dat un pacient care a venit la spital cu o pietricica in barba si cu singele curgind siroaie. Daca un hemofilic isi musca limba, se poate declansa o hemoragie de planseu bucal care poate duce chiar la moarte”, a mai spus conf.dr. Hanganu.

Cu toate acestea, multi hemofilici duc o viata absolut normala. Unul dintre pacienti este binecunoscut de medicii din Iasi pentru ca a trecut de mai multe ori pe linga moarte, dar a fost salvat de fiecare data: a cazut un copac peste el si a ajuns la spital in colaps, a trecut peste el roata de la caruta, dar de fiecare data si-a revenit.

Medicii spun ca cel mai mult conteaza insa dorinta de viata si puterea fiecarui om in parte. Un alt pacient a reusit chiar sa faca sport de performanta, culturism, si-a intemeiat o familie si are o fetita superba, un altul a avut o interventie chirurgicala pe cord si acum are implantat un peace-maker, ducind o viata absolut normala.

hanganu

Suferă de Boala regilor

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/sufera-de-boala-regilor~ni8duu

Are o boala mai putin cunoscuta, din cauza careia medicii fug cind aud ca barbatul vine sa se trateze la ei, de teama sa nu moara in fata lor. „Nici un doctor nu se baga. Stai cu banii in buzunar si nimeni nu te ajuta”, se plinge el. Tot din cauza bolii pe care o are din nastere, a ales o meserie pe masura: ceasornicar. Singele lui nea Dinu nu se coaguleaza. In alte timpuri, cu boala asta nu reuseau sa supravietuiasca decit regii, tarii sau faraonii: ei erau singurii care aveau mijloacele sa stea la adapost de atit de multele lucruri care ii pot ucide. La Iasi, 38 de astfel de persoane duc o asa povara cumplita in spate: hemofilia.

Cum ar fi sa traiti toata viata cu teama ca orice stringere de mina mai puternica v-ar putea fi fatala? Cum ar fi sa puneti pauza pe toate planurile de viitor, pentru ca exista riscul ca orice zgirietura sa va aduca moartea? „Eu n-am avut copilarie”, spune Dinu Moldovanu, un barbat de 48 de ani care sufera de hemofilie. Boala care impiedica singele sa se coaguleze i-a schimbat viata inca de pe vremea cind era un bebelus. „Pentru un barbat cu hemofilie, 48 de ani e deja o virsta matusalemica. La virsta asta, eu m-am obisnuit cu moartea, sint pregatit pentru ea”, spune resemnat barbatul. Afectiunea este transmisa de la mama la fiu, in familia barbatului existind inca doua cazuri, respectiv cei doi fii ai surorii sale. Dinu Moldovanu a fost trimis la Iasi de la Roman, unde medicii au refuzat sa-l opereze dupa ce a facut apendicita. A fost operat in Clinica de Chirurgie I a Spitalului „Sf. Spiridon”, iar acum se simte bine. E nemultumit insa de faptul ca, desi hemofilia este inscrisa intr-un program national de sanatate, sint probleme mari cu tratamentul.

„In vacanta stateam la pat si urlam de durere”

„Sufar de boala regilor. In alte timpuri, cu boala asta nu reuseau sa supravietuiasca decit regii, tarii sau faraonii, pentru ca numai ei aveau mijloacele de a se trata sau de a se pazi de probleme. Oamenii obisnuiti nu apucau sa traiasca cu boala asta prea mult timp”, a povestit Dinu Moldovanu. La 48 de ani, barbatul se simte deja batrin si spune ca moartea pentru el n-ar fi o surpriza. A fost diagnosticat cu hemofilie cind avea opt luni. Ii aparuse un hematom care nu mai disparea, asa ca parintii l-au dus la spital. Analizele facute atunci de medici au aratat ca micutul avea hemofilie. Viata lui s-a schimbat la 180° in acel moment. Parintii au incercat sa-l protejeze de absolut orice ar fi putut sa-l raneasca cit de putin, astfel ca baiatul a crescut aproape izolat. Abia cind a mai crescut, a incercat sa mai scape din „lantul” in care era strins din cauza bolii. „Am avut o copilarie plina de privatiuni. De fapt, n-am avut copilarie. In fiecare vacanta stateam la pat si urlam de durere. La ore eram dus cu bicicleta, dar nici macar scoala n-am putut sa fac atit cit mi-as fi dorit. Stiti, este o vorba: da-mi voie, Doamne, sa fiu porumbel pentru o zi, ca apoi o sa ramin cioara. Desi stiam ce dureri ingrozitoare ma asteapta, imi asumam riscul si ieseam afara cu ceilalti copii. Toti copacii erau ai mei atunci, eram si eu porumbel pentru o zi”, spune nostalgic barbatul. Cind incepeau sa-l doara incheieturile, stia deja ce-l asteapta. Durerea crestea in intensitate si avea nevoie de tratament suplimentar. Si-ar fi dorit sa calatoreasca, sa vada lucruri si locuri noi, sa descopere locuri nevizitate de oameni. A fost nevoit sa-si abandoneze visurile din cauza bolii. „De la 17 ani sint ceasornicar. As fi vrut altceva, dar m-am multumit cu surubelnitele mele”, spune Dinu Moldovanu.

„Stai cu banii in buzunar si nimeni nu te ajuta”

A ajuns la Iasi din cauza apendicitei. Trebuia operat neaparat, insa nimeni din Neamt nu a vrut sa-l ajute. „Nici un doctor nu se baga. Stai cu banii in buzunar si nimeni nu te ajuta. Am avut si ocazia sa plec din tara, insa sint un timpit nationalist, n-am vrut sa plec. Asa-s eu. Inca mai cred in tara asta”, a adaugat barbatul. Medicii nemteni l-au trimis la Iasi, iar aici a fost internat in Clinica de Chirurgie I din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Desi, in mod normal, o interventie de extirpare a apendicului este o operatie simpla, fara probleme deosebite, lucrurile se complica in momentul in care e vorba de un pacient cu hemofilie. „Exista doze speciale de medicatie in ceea ce priveste interventiile chirurgicale la pacientii cu hemofilie. Daca singerarea nu poate fi totusi controlata, se administreaza un medicament scump care rezolva problema. Oricum, acest pacient a fost consultat in echipa mixta, chirurg, hematolog, anestezist. Este un caz deosebit. Operatia nu a fost usoara, insa pina in momentul de fata totul a mers bine si speram intr-o evolutie favorabila a starii lui de sanatate”, a declarat dr. Alin Vasilescu, chirurgul care l-a operat pe pacient. Barbatul a trecut de ce a fost mai rau si a putut pleca din Clinica de Anestezie si Terapie Intensiva dupa o zi. Se simte bine acum, insa isi face in continuare griji pentru cum va putea sa-si ia tratamentul de acum incolo. „As avea o viata perfect normala cu aceasta boala daca as avea tratamentul necesar. Am ajuns sa facem rost de factor VIII, respectiv tratamentul pe care trebuie sa-l luam toata viata, prin cerseala. Sunam permanent in clinica de hematologie, cerem sa ne dea factor VIII. Ca sa pot veni la operatie, am facut cheta, ce rezerve mai aveam eu de factor VIII, mi-a mai dat sora mea din rezervele pe care le avea pentru baietii ei. Am vrut sa fiu pregatit. Pe la 18 ani am avut o infectie si un medic incompetent mi-a facut o injectie. De la acea intepatura am facut un hematom enorm si au fost nevoiti sa-l scoata, am ramas mutilat”, a povestit pacientul. Nepotul lui Dinu Moldovanu a mostenit si el boala. Student in Cluj, tinarul a avut un accident la un moment dat si a avut nevoie de o interventie complexa pentru a repara o fractura de femur. „Te doare cind te izbesti de sistem. Nepotul meu a beneficiat integral de tratament cu factor VIII la Cluj. Eu in Roman n-am cu cine sa vorbesc. Am intilnit medici hematologi care nu stiau ce inseamna hemofilie. Chiar daca e program national de sanatate, in Neamt merge foarte prost”, spune barbatul.

De la hemofilie la hepatita C

Pacientii din Iasi par sa fie mai norocosi din acest punct de vedere, medicii spunind ca nu sint probleme cu tratamentul. „Programul este pentru profilaxia acestei boli, iar flacoanele de factor VIII care ajung la noi in clinica sint pentru iesenii care sufera de hemofilie. Pentru pacientul cu o problema acuta ar trebui ca spitalul in care se afla sa-i puna la dispozitie factor VIII. Noi nu putem da din programul de profilaxie pentru problemele acute. Oricum, fiecare pacient este inscris in program in judetul sau de domiciliu. Deocamdata, la Iasi nu sint probleme, avem factor VIII suficient pentru toti cei 38 de pacienti care se afla in evidentele noastre”, a declarat dr. Ecaterina Hanganu, sefa Clinicii de Hematologie din cadrul Institutului Regional de Oncologie. Factorul VIII este o substanta care exista in mod normal in singe, pe linga alte 12 substante. Rolul factorului VIII este in coagularea singelui, iar lipsa lui din singe determina hemofilia. In urma cu citiva ani, factorul VIII nu putea fi obtinut decit prin plasma, tot un produs de origine sangvina. De altfel, pina in urma cu cinci ani, Dinu Moldovanu s-a tratat doar cu plasma. Asa s-a imbolnavit si de hepatita de tip C. „Din cauza plasmei am luat si virusul C. Am suferit patru interventii chirurgicale atunci cind mi-au extirpat hematomul si atunci au bagat in mine 15 litri de singe. Aveam 25 de ani la vremea respectiva. Am descoperit insa ca am virusul C in urma cu cinci ani, cind mi-am facut niste analize”, a precizat pacientul. Banuiala lui este confirmata si de medici. „Plasma pentru pacientul cu hemofilie trebuia folosita in cel mult 24 de ore, pentru ca altfel se pierdea factorul VIII. Analizele pentru a vedea daca produsul este perfect valabil durau mai mult de 24 de ore, asa ca nu aveai de ales. La vremea respectiva, riscul de a se transmite asa hepatita sau virusul HIV era foarte mare. Din fericire, acum, factorul VIII se produce prin inginerie medicala, asa ca acest risc nu mai exista”, a adaugat dr. Hanganu. Pacientul nu stie inca daca va mai fi nevoit sa ramina mult timp in spital. In ciuda problemelor, e totusi bucuros ca a gasit un medic care sa-l opereze. „Dupa ce m-au refuzat toti medicii, de nici macar problemele dentare n-am putut sa mi le rezolv, sint multumit ca am gasit aici un om cu suflet pina la Dumnezeu, dr. Alin Vasilescu. E un om extraordinar”, a mai spus Dinu Moldovanu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s